Acum 10,000 de ani, omul a început să își schimbe modul de viață, de la vânător singuratic și nomad, la construirea fermelor, pentru a munci pământul.
Grâul, un ingredient vital în fabricarea berii, a fost cultivat de către acești vechi agricultori. Nimeni nu știe cu exactitate cum a fost descoperit procesul de fabricare a berii sau cine a creat prima bere, dar se crede că undeva, într-o încăpere, grâul a fost lăsat ud, și datorită aerului, acesta a fermentat.
Cel mai vechi document în care se vorbește despre bere a fost scris acum aproximativ 6,000 de ani, către o civilizație antică numită Sumeria. Alcoolul îi făcea pe aceștia “exhilarated, wonderful and blissful”. Nu e de mirare că berea era considerată un dar de la zei. Cei din Egipt au dus mai departe tradiția de a produce bere, iar gustul a fost schimbat odată cu trecerea timpului. Grecii și românii au început să facă și ei bere, dar odată cu creșterea vinului în popularitate, românii considerau că berea era băutură barbarilor.
Cum vinul era considerat o ambrozie dăruită oamenilor din partea zeului Bacchus, berea nu a avut șanse prea mari să devină populară în aceste zone. Foarte repede, berea se putea găsi doar la marginea Imperiului Roman, în zone unde nu se puteau cultivă struguri pentru vin sau unde nu se putea transporta.
Se știe că berea a început să devină populară în anumite regiuni de pe teritoriul Germaniei prin anii 800 înaintea erei noastre. Mult mai târziu, biserica Catolică a început să se implice în fabricarea berii, aceștia reușind să îmbunătățească metodele de filtrare a berii. În timp, foarte multe comunități religioase fabricau bere, aceștia reușind să facă foarte mulți bani, iar multe mănăstiri au fost construite în acest fel. Ca și strămoșii lor, creștinii, la un anumit punct au considerat că berea este un dar de la Dumnezeu.
Berea nu a atras atâta atenție doar pentru că îți provoca o stare euforică, dar și pentru că în Europa medievală, berea era mai sigură decât apă. Sursele de apă erau de foarte multe ori infectate cu diferite bacterii, datorită condițiilor în care se aflau anumite izvoare.
Pe lângă conținutul de alcool, berea trecea printr-un procedeu de “gătit”, iar acesta ajută foarte mult la eliminarea din lichid. Ca și rezultat, berea era consumată de către oameni de toate vârstele și clasele sociale, iar consumată cu pâine, reprezenta meniul foarte multor oameni pe zi.
În Germania, după ce berea a devenit foarte populară, berarii au introdus un set de standarde pentru berea germană, având ca rezultat eliminarea fabricării berii în ograda fiecăruia, această mutându-se în fabrici special amenajate. Această metodă de producere în masă a berii s-a răspândit destul de repede și în restul Europei. Anii 1800 au adus o dezvoltare enormă la procesul de fabricare a berii. De exemplu, Louis Pasteur a descoperit rolul drojdiei în procesul de fermentare și a inventat pasteurizarea.
Dezvoltarea îmbutelierii automate, frigiderele comerciale și construcția de cai ferate a dus la posibilitatea de a distribuii marfă în număr mare pe distanțe foarte lungi. Până în anul 1880, erau aproximativ 3200 de berarii pe teritoriul Statelor Unite. După toate astea, pentru băutorii de bere din Statele Unite a urmat o perioada foarte întunecată. Că răspuns la abuzul de alcool și la campaniile anti-alcool care arătau că tot ce se întâmplă mai rău în U.S. se datorează consumului de alcool, guvernul a declarat prohibiție, iar oricine consumă și producea alcool, era acuzat ca orice criminal de rând. Prohibiția pentru bere s-a sfârșit în anul 1933, dar nu înainte ca cei din guvernul Statelor Unite să facă o greșeală incredibilă. Intenționat, au otrăvit un producător de alcool ilegal, apoi l-au lăsat să își vândă marfă, știind foarte bine că acesta va fi consumat. Ca și rezultat, au murit otrăviți aproximativ 10,000 de cetățeni americani. Până la sfârșitul anului 1935, din 3000 de producători de bere, au mai rămas aproximativ 160 de fabrici. Astăzi, industria berii este una de zeci de miliarde de dolari pe an, iar tipurile de beri găsite în comerț sunt aproape nelimitate.